Republica Islanda sărbătoreşte, la 17 iunie, Ziua naţională, dată la care ţara a fost proclamată republică, potrivit site-ului mae.ro.

Insula a fost descoperită de exploratori irlandezi în jurul secolului al IX-lea. Cei dintâi colonişti au fost celţii, cărora le-au urmat vikingii, în anul 874. La scurtă vreme, în anul 930, a fost înfiinţat cel mai vechi sistem parlamentar al Europei (Althingi), marcând sfârşitul perioadei de colonizare. În anul 982, Eric cel Roşu, exilat de Althingi din Islanda pentru omor, a pornit pe mare şi a descoperit Groenlanda, unde a înfiinţat o colonie. Fiul său, Leif Eriksson a fost unul dintre conducătorii expediţiilor vikinge care a ajuns, în jurul anului 1000, până pe coasta continentului nord-american.

În anul 1000, misionari itineranţi, susţinuţi de regele creştin al Norvegiei, au impus creştinismul drept nouă religie. Perioada iniţială de independenţă a Islandei (până în secolul al XIII-lea, când a trecut sub stăpânire norvegiană), a fost cea mai rodnică din punct de vedere cultural şi spiritual.

În anul 1262, slăbită de lupte interne, Islanda a trecut sub stăpânire norvegiană, păstrându-şi, totuşi, o largă autonomie. Un secol şi un sfert mai târziu, în 1397, prin Uniunea Kalmar, Islanda a trecut sub autoritatea Coroanei Daneze. Între secolele XV-XVIII, molimele, exploatarea comercială şi catastrofele naturale au redus populaţia Islandei la mai puţin de 40.000 de locuitori. Abia secolul al XIX-lea, deşi dramatic în evoluţia lui, a adus revigorarea naţiunii islandeze. Întrerupte de regele danez la 1800, întrunirile Althingi-ului au fost reluate în 1843, odată cu renaşterea naţionalismului islandez. În 1874, Islanda a adoptat o constituţie proprie.

La 1 decembrie 1918, Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran. Islanda şi-a declarat deplina independenţă la 17 iunie 1944, la Tingvellir, precizează site-ul mae.ro.

Capitala este Reykjavik, iar principalele oraşe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradiţional şi elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Celsius în luna ianuarie şi între 9 şi 14 de grade Celsius, în luna iulie.

Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

În Islanda se află două cascade faimoase – Skogafoss, localizată în partea sudică a ţării, are o lăţime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălţime de 60 de metri, şi Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.

Capitala este la Reykjavik, iar alte oraşe importante sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

mai mult la   www.agerpres.ro

 

 

Lasă un răspuns