Rusia şi Islanda reiau săptămâna viitoare discuţiile legate de un eventual împrumut

0
190
Ministerul de finanţe al Rusiei va purta săptămâna viitoare noi discuţii cu rerezentanţi ai Islandei, în urma cărora va face propuneri guvernului în legătură cu un eventual împrumut acordat statului insular din nordul Atlanticului, a spus sâmbătă ministrul adjunct de finanţe, citat de Reuters.

Islanda, care s-a confruntat cu colapsul sistemului său bancar anul trecut, a cerut pentru prima dată bani Rusiei în octombrie 2008, trimiţând o delegaţie la Moscova în acest sens.

"Vor veni săptâmâna viitoare. Vom avea o discuţie şi vom prezenta recomandările noastre (guvernului) în legătură cu acest împrumut", a spus ministrul adjunct de finanţe al Rusiei, Dmitri Pankin, care a refuzat să dea detalii referitor la suma pe care Rusia ar putea-o împrumuta Islandei.

Iniţial, Islanda indicase suma de 4 miliarde euro – aproximativ 5,7 miliarde dolari -, însă Rusia a lăsat de înţeles că este vorba de un împrumut prea mare şi a menţionat, în decembrie, o sumă potenţială de 500 milioane dolari.

De la cererea iniţială din partea Islandei, economia Rusiei a intrat în prima recesiune din acest deceniu, iar o treime din rezervele de valute şi aur ale Rusiei a fost cheltuită pentru o depreciere controlată a rublei.

Totuşi, Rusia deţine încă a treia rezervă valutară şi de aur din lume, din care circa 30% este plasată în bonuri ale Trezoreriei SUA.

Luna trecută, Pankin a declarat, pentru Reuters, că atunci când discuţiile despre un posibil împrumut acordat Islandei au început, Rusia nu se aştepta ca economia sa să ajungă să înregistreze probleme atât de grave. Totuşi, oficialul rus a ţinut să precizeze că nu ştie dacă un eventual împrumut acordat Islandei mai reprezintă sau nu o chestiune de actualitate.

Noile discuţii legate de un ajutor rusesc pentru Islanda au loc în contextul în care autorităţile islandeze au căzut de acord, sâmbătă, să ramburseze bani Marii Britanii şi Olandei în contul compensaţiilor plătite de Londra şi Amsterdam pentru britanicii şi olandezii care şi-au pierdut economiile ţinute la banca islandeză Landsbanki, intrată în incapacitate de plată.

Acordul semnat de schema de compensare a depozitelor din Islanda presupune efectuarea de plăţi timp de 15 ani, cu o perioadă de graţie de şapte ani. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a apreciat acordul drept un pas pozitiv pentru relaţiile dintre marea Britanie şi Islanda.

Relaţiile diplomatice dintre Londra şi Reykjavik s-au răcit în octombrie 2008, după ce guvernul britanic s-a folosit de legislaţia anti-teroristă pentru a confisca active islandeze. În replică, Islanda a ameninţat să va da în judecată guvernul britanic.

Circa 300.000 de depunători britanici au fost afectaţi de colapsul băncii islandeze Landsbanki.

Criza financiară mondială a băgat în faliment anul trecut principalele bănci islandeze, în condiţiile în care acestea ajunseseră la active totale de aproape zece ori mai mari decât produsul intern brut al Islandei, stat cu o populaţie de doar 320.000 de locuitori. Islanda a fost nevoită să naţionalizeze principalele trei bănci ale ţării – Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir.

La finalul lunii mai, guvernul islandez a cerut Parlamentului votarea unei legi în vederea aderării Islandei la UE….. http://www.standard.ro/articles/print_article/98015

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here