“Suntem un experiment cu un rezultat teribil” sau cum arata Islanda la un an dupa prabusirea economiei

1
203
Click pe poza pentru galeria foto!

Steingrimur Sigfusson, ministrul de finante al Islandei: Bancilor li s-a permis sa creasca foarte mult. A fost creata o atmosfera ciudata. In multe aspecte, Islanda a fost transformata intr-un laborator neoliberal, iar experimentul a avut un final teribil.

La un an de la crahul bancar din Islanda, exista, in mod surprinzator, putine semne vizibile ale gravelor probleme financiare cu care se confrunta cei 315.000 de locuitori ai tarii.

Cu toate acestea, economia scartaie si redresarea este foarte departe. Magazinele de moda, barurile si restaurantele de pe Laugavegur, principala artera comerciala din Reykjavik, isi continua activitatea, asemenea hotelurilor boutique din centrul orasului.

Si nu toti clientii sunt turisti care profita de devalorizarea coroanei islandeze, scrie The Guardian. In apropierea birourilor bancii centrale, constructia unei sali nationale de concerte, inceputa cu cativa ani in urma, se apropie de punctul final. Tara nu pare nici pe departe beneficiara tipica a unui pachet de imprumuturi de urgenta in valoare de 10 miliarde de dolari (6,86 mld.euro )

Inceputul dezastrului

Pe 30 septembrie anul trecut, guvernul islandez prelua controlul asupra celor mai mari trei banci ale tarii in urma retragerilor masive de depozite din cadrul acestora.

Ministrul de finante Steingrimur Sigfusson, care avertizase ani la rand in legatura cu necesitatea de a tine bancile sub control, rezuma situatia: "La sfarsitul fiecarei petreceri bune, exista o nota de plata ce trebuie achitata".

Oficialii FMI pare sa fi acordat tarii o perioada de respiro, insa efectele conditiilor stricte legate de acordarea creditelor vor fi resimtite pe deplin intr-o a doua runda de majorari masive de taxe si reduceri de cheltuieli publice de anul viitor.

Guvernul se asteapta ca economia tarii sa scada cu 9% in acest an si cu inca 1 sau 2% in 2010. Rata somajului ar putea avansa la unu din 10 angajati in aceasta iarna, in timp ce multi alti angajati au fost nevoiti sa accepte reduceri salariale importante.

Ministrul sanatatii Ogmundur Jonasson a declarat ca bugetul ministerului sau a fost redus cu 7% in acest an, urmand reduceri similare in 2010. Furios in legatura cu reducerile introduse, el a acuzat FMI ca a actionat numai in interesul creditorilor internationali.

Au probleme mari cu creditele

Intre timp, Sigfusson crede ca intre 15% si 20% din gospodarii intampina probleme serioase legate de credite si vor avea nevoie de o forma de ajutor. Cu probleme similare se confrunta si companiile care au avut norocul sa supravietuiasca crizei.

Cei mai afectati sunt proprietarii de locuinte care au luat imprumuturi partial in valuta. Ratele acestora au urcat puternic in urma devalorizarii coroanei.

Nemultumirea oamenilor este in mare parte legata de credinta ca oamenii obisnuiti care muncesc, care nu si-au asumat niciodata riscuri financiare uriase, au fost obligati sa acopere pierderile suferite de o serie de magnati agresivi.

Sigfusson marturiseste ca impartaseste in parte aceste nemultumiri.

"Bancilor li s-a permis sa creasca foarte mult. A fost creata o atmosfera ciudata. In multe aspecte, Islanda a fost transformata intr-un laborator neoliberal, iar experimentul a avut un final teribil."

Islanda se intoarce la industriile de baza

Dupa amara sa experienta de centru financiar international, adanc indatorata Islanda trebuie sa se bazeze acum pe energie, agricultura, turism si pescuit pentru redresare.

O masiva forta de munca straina, atrasa in anii de boom, aproape a disparut, iar unii islandezi tineri incep la randul lor sa emigreze. Se spune ca pana la 1.800 de tineri au parasit tara de la declansarea crizei, desi aproape 1.200 s-au intors.

Cu toate ca se dezbate in continuare aprins cine sunt cei vinovati de declansarea crizei, Sigfusson insista ca rolul sau este de a pregati tara pentru viitor. Guvernul ar putea depune o cerere de aderare la UE, iar ministrul de finante incearca sa repuna bazele unui sistem bancar local stabil, implicandu-se in acelasi timp in dificilele negocieri privitoare la creditele primate din partea FMI si altor institutii.

"Consider ca aceasta situatie este una temporara, pe care trebuie s-o depasim. Perspectivele pe termn lung sunt stralucitoare."..

http://www.zf.ro/business-international/

1 COMENTARIU

  1. Buna ziua , da , islanda sufera negativ experimentul din cauza desinformarii celor din conducere la capitolul finante si imprumuturi , insa cea mai buna pozitie este refuzul total de imprumuturi de la bancile externe , bazindu-se pe o economie de piata interna . Asa cum s-a amintit trebuie dezvoltata productia interna in ramurile de baza si mentinut echilibrul financiar prin exporturi .
    Pentru ca o tara sa nu cada victima finaciara celor externi , trebuie sa refuze total orice imprumut .
    Aceste jocuri care le fac externii , sint pt a destabiliza economia si apoi sa ia cu imprumut de la bancile externe …. este o capcana bancara .
    Sfaturile pretioase nu le gasesti la oricine .
    Cu multa stima

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here