Alegeri anticipate sâmbătă în Islanda, prima ţară în care criza economică a dărâmat guvernul

Islanda îşi reînnoieşte sâmbătă Parlamentul, într-un scrutin precipitat de criză şi dominat în mare parte de problema aderării la Uniunea Europeană, vot care va sancţiona probabil puternicul partid conservator, considerat responsabil de dezastrul economic, relatează AFP.

"Partidul Independenţei, la putere din 1992 şi până la începutul acestui an, traversează o perioadă foarte dificilă. Este evident că alegătorii sunt acum sceptici în ceea ce îl priveşte", rezumă politologul Gunnar Helgi Kristinsson. "Totul indică un dezatru pentru Partidul Independenţei" (PI), spune el. "Campania nu este foarte eficientă, ei nu sunt deosebit de convingători (…) şi Bjarni Benediktsson (noul lider) nu a fost până în prezent foarte performant".

Social-democraţii ar câştiga 31,8% din voturi şi aliatul lor în coaliţia actuală, mişcarea Stânga-Verzi 24,1%, potrivit unui sondaj publicat vineri. Cele două partide au format un guvern interimar la sfârşitul lunii ianuarie, când conservatorii au fost înlăturaţi de la putere la capătul câtorva luni de proteste şi manifestaţii inedite în Islanda, ţară cu 320.000 de locuitori lipsită de o cultură a protestelor.

PI ar urma să primească 21,9% din voturi, potrivit sondajului, mult mai puţin decât minimul lor istoric din 1987, când au obţinut 27%. La ultimele alegeri, în mai 2007, partidul de dreapta câştigase cu 36,6% din voturi, faţă de 26,8% cât au obţinut social-democraţii şi 14,3% mişcarea Stânga-Verzi.

Între timp însă, prospera insulă din Atlanticul de Nord a intrat în recesiune (contracţie de 10% a PIB-ului prognozată pentru anul acesta), şomajul, inexistent înainte de prăbuşirea sistemului bancar din octombrie, a crescut până la 10% anul acesta, iar coroana islandeză s-a depreciat cu aproape 44% într-un an.

"Sondajul este dezamăgitor. Evident, de la criza financiară am pierdut alegători. Încercăm să recâştigăm încrederea şi sprijinul pentru politica noastră", a declarat liderul PI Bjarni Benediktsson. "Este mai degrabă o misiune de termen lung, decât scurt, dar vom munci până în ultima oră dinainte de alegeri", a adăugat el.

Gunnar Haraldsson, directorul Institutului Naţional de Economie, subliniază că "psihologic", sarcina lui Benediktsson nu este uşoară, pentru că partidul său a fost de departe cel mai puternic. "Cred că este nevoie aproape de un miracol pentru a împiedica o catastrofă. Este cu atât mai greu cu cât acest partid primeşte în mod normal peste 30% şi în jur de 50% la Reykjavik", unde locuiesc majoritatea islandezilor.

În aceste condiţii, cele două principale partide de stânga încearcă să afişeze un front comun, deşi sunt încă divizate în ceea ce priveşte aderarea la UE, Partidul Social-Democrat fiindu-i favorabil, iar ecologiştii opunându-se, în special pentru a feri sectorul pescuitului de restricţiile europene.

"Dacă vom câştiga, vrem să continuăm coaliţia cu Stânga-Verzii", a explicat pentru AFP vicepreşedintele social-democraţilor, Arni Pall Arnason. Întrebat în legătură cu divergenţele legate de UE, el a declarat că aceasta "este o problemă care trebuie rezolvată", subliniind că acest lucru se va face prin discuţii. "Aderarea la UE este necesară, este o şansă care nu va mai apărea", a apreciat el.

Celelalte dezbateri, precum problema mediului, au fost aproape absente din campania electorală, care nu pare să îi pasioneze pe islandezi. Circa 15% dintre cei 227.896 de alegători erau, pe de altă parte, indecişi, la câteva zile de scrutin.

"Acest lucru poate crea surprize, dar nu ştim în ce sens", a conchis Gunnar Haraldsson, apreciind că rata absenteismului va fi probabil ridicată, spre deosebire de 2007, când participarea fusese de 83,6%. NewsIn…. Alegeri anticipate sâmbătă în Islanda, prima ţară în care criza economică a dărâmat guvernul