Cu un Produs Intern Brut în creştere cu 2,5% şi o rată a şomajului care a coborât anul trecut sub pragul de 7%, Islanda lasă impresia unei ţări care nu a fost devastată de criza financiară. Totuşi, în 2008, Islanda a lăsat practic pradă falimentului mai multe dintre băncile sale – Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir. O strategie total opusă formulei adopate de Statele Unite şi UE, unde băncile în dificultate au fost salvate cu preţul a zeci de miliarde de euro din bani publici.
A reuşit Islanda acolo unde marile puteri au eşuat? Nu se pune problema aşa, spune Paul Sloate, preşedintele fondator şi şeful departamentului de investiţii al firmei americane Green Drake Partners. „Victimă a unei bule, Islanda nu a făcut altceva decât să aplice soluţia clasică a crizelor financiare, adică de a lăsa băncile să intre în faliment, ştiind că instituţii financiare străine vor veni imediat să ocupe locul astfel eliberat.
O soluţie mai puţin costisitoare şi care a permis guvernului să evite o serie de cheltuieli greu de achitat ulterior”, explică analistul. În acelaşi timp însă, islandezii au plătit scump explozia bulei lor financiare. Potrivit datelor CIA World Factbook, PIB-ul naţional s-a contractat cu aproape 6,8% în 2009 , în timp ce şomajul s-a apropiat de 9,5%. Mai mult, moneda lor naţională, coroana islandeză, a pierdut aproape jumătate din valoare , comparativ cu dolarul american, în intervalul cuprins între 2007 şi 2012. Dar, cum se spune, tot răul spre bine, pentru că, paradoxal, graţie acestei deprecieri, economia Islandei, puternic axată pe export, a reuşit să se refacă. Poate fi împrumutat modelul islandez? Greu de spus, strecoară un răspuns Craig Columbus, de la First Allied Asset Management . „Soluţia islandeză e dificil de teleportat oriunde în lume , din SUA până în Europa …
mai mult la :
Investeşte în Islanda. Impozitele sunt foarte mici
Descoperă mai multe la Islanda 🇮🇸 mapamond🌐media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
