Islandezii rămân de mulţi ani deţinătorii a două recorduri mondiale: în ceea ce priveşte consumul de coca-cola pe cap de locuitor şi în ceea ce priveşte cititul. Dragostea pentru cunoscuta băutură le-a fost inoculată de Pentagon, care după război a deschis în această ţară o bază militară, iar pentru cuvântul tipărit – de poziţionarea geografică, scrie Novâie Izvestia.
În prezent, în magazinele alimentare a crescut brusc cererea de coca-cola, în timp ce librăriile comandă tiraje suplimentare pentru un neaşteptat best-seller naţional: raportul comisiei speciale a parlamentului privind cauzele care au dus la colapsul financiar al ţării, potrivit Agerpres.
Raportul de 2.000 de pagini fusese elaborat timp de un an întreg, iar săptămâna aceasta a fost, în sfârşit, dat publicităţii. În pofida faptului că documentul, care dezvăluie cauzele crizei şi persoanele care se fac vinovate de aceasta, fusese plasat pe site-ul parlamentului, islandezilor acest lucru nu le-a fost de ajuns. Teatrul din Reykjavik l-a inclus chiar în repertoriul său şi, începând din 13 aprilie, peste 30 de actori au iniţiat ‘maratonul lecturării’, care a durat cinci seri. ‘Drama din viaţa reală’ se joacă, astfel, cu casele închise.
De asemenea, textul raportului a ajuns în casele islandeze de pe ecranele televizoarelor şi de la posturile de radio, inclusiv de la cele muzicale. Nu în ultimul rând, ‘deconspirarea’, tipărită pe hârtie de calitate şi îmbrăcată în coperţi frumoase, a ocupat un loc de vază pe rafturile librăriilor, alături de Biblie şi antologiile de saga.
Au apărut chiar comenzi din partea unor companii şi persoane private care pregătesc din timp cadourile de Crăciun şi care doresc să includă în ele ediţii de lux ale acestui raport. ‘Nu am avut demult o carte atât de populară. Niciun roman poliţist nu se compară cu raportul, în ceea ce priveşte cererea’, declară directorul reţelei locale de librării Eymundsoon.
Potrivit Novâie Izvestia, febra care a cuprins Insula de Gheaţă în legătură cu apariţia acestei ‘saga a secolului XXI’ este firească. Criza economică ce s-a declanşat în 2008 a lovit foarte tare Islanda. Acest mic stat, care doar cu un an înainte era considerat unul dintre liderii mondiali în ceea ce priveşte nivelul de trai, a suferit ‘o aterizare brutală’. Coroana islandeză s-a devalorizat, sute de companii au dat faliment şi a existat o perioadă când în pericol de faliment se aflase chiar statul. Importul de produse alimentare şi de alte mărfuri a fost sistat, din cauza imposibilităţii islandezilor de a le achita. Brusc, populaţia s-a simţit blocată pe insulă: băncile nu mai vindeau valuta necesară pentru achiziţionarea de bilete de avion. Doar intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ajutorul unor ţări nordice au salvat Islanda de falimentul total.
Cum au fost posibile toate aceste lucruri? Cine este vinovat de această dramă? Islandezii caută răspunsul la aceste întrebări în raportul privind economia. Doisprezece înalţi funcţionari, între care foştii premier Geyer Horde, preşedinte al Băncii Centrale /BC/ David Odsson, ministru al finanţelor Arni Mathiesen şi cel pentru problemele băncilor Bjorgvin Sigurdsson au fost declaraţi ‘dirijorii catastrofei’.
Raportul privind economia Islandei a devenit best-seller national
Descoperă mai multe la Islanda 🇮🇸 mapamond🌐media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
