Cum au luat foc ghetarii Islandei sau falimentul unei natiuni

0
395
Un milion de euro. Acesta este activul net pe care, la inceputul anului trecut, un islandez obisnuit se astepta sa il stranga pana la pensie. In doar zece ani, insula cu 320 de mii de locuitori a ars toate etapele dintre o economie bazata pe pescuit si una puternic industrializata si bancarizata. La nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, Islanda era pe locul 5 in lume.

 “Prea mult, prea repede”, spun analistii care incearca sa explice ce a urmat. Pana la sfarsitul lui 2008, islandezii si-au vazut averile injumatatite de cursul valutar, joburile in pericol si averea nationala inlocuita de datorii, in cel mai rapid colaps economic pe timp de pace din istoria moderna. “Nu sunt un terorist, domnule Brown”, a fost strigatul de frustrare al fostilor vikingi cand premierul britanic a blocat conturile bancilor islandeze folosindu-se de prevederile legilor antiterorism. A urmat administrarea speciala a Fondului Monetar International, apoi revolte de strada care au culminat cu demisia guvernului si anuntarea de alegeri anticipate.

Criza financiara a fost catalizatorul care a transformat in scrum zece miliarde euro, estimare facuta pe baza necesarului de bani stabilit de FMI. “Autoritatile au permis bancilor sa creasca mult peste nivelul unei economii foarte mici si deschise. Activele bancare erau de peste 900% din nivelul PIB dinaintea crizei. De asemenea, a fost o necorelare imensa intre activele si pasivele din strainatate. Bancile s-au finantat, in principal, de pe pietele mari de capital si au devenit astfel vulnerabile. Pentru ca majoritatea pasivelor erau in moneda straina, a fost imposibil ca guvernul sa fie un imprumutator de ultima instanta credibil. Urmarile ameninta sa fie severe, cu o recesiune profunda, inflatie de 20%, somaj in crestere si dificultati financiare pentru populatie si companii”, descrie reteta dezastrului, pentru cititorii Business Standard, analistul Fitch Ratings, specializat in Islanda, Paul Rawkins.

Si totusi, de ce au acceptat banci mari sa finanteze cu nu mai putin de 75 miliarde dolari un astfel de sector bancar? Cel mai probabil, din aceleasi motive pentru care au cumparat obligatiuni subprime,

cred analistii. Randamentele din Islanda sunt “a doua venire a lui Hristos”, spunea, la inceputul anului trecut, un manager de fond de hedging, citat de FT. Prima care a dat semnalul prabusirii a fost Bear Stearns, care a inceput sa vanda masiv derivativele islandeze inainte de termen. Pentru gigantul american era una dintre ultimele incercari de a se salva, inainte de prabusire. Cat despre agentiile de rating, ele au acoperirea ca n-au dat niciodata Islandei chiar “TripleA”. “Leverage excesiv, necorelat cu o economie mica, viteza foarte mare de crestere si reglementare putina”, sintetizeaza Eileen Zhang, analistul Standard&Poor’s pentru Islanda, cum a fost posibila surpriza. “Somajul va continua sa creasca. Sunt foarte pregatiti si productivi, iar piata muncii este flexibila. Isi vor gasi joburi in tarile nordice”, a estimat Zhang pentru Business Standard, precizand ca economia va incepe, totusi, sa isi revina peste un an, ca urmare a bazei industriale puternice si a resurselor ieftine.

O noua filozofie economica, incluzand apartenenta la UE si trecerea la euro, o noua constitutie si un partid cu figuri noi sunt principalele asteptari ale islandezilor. Johanna Sigurdardottir (66 de ani) a preluat, la sfarsitul saptamanii trecute, conducerea interimara guvernului, avand un singur mandat: sa pregateasca alegerile anticipate din 9 mai. Sigurdardottir fusese ministru al Afacerilor Sociale in cabinetul demisionar din partea social democratilor, este de profesie insotitor de zbor si este prima femeie cu orientare homosexuala declarata din lume numita in fruntea unui guvern. Potrivit unui sondaj de opinie al Capacent Gallup din decembrie 2008, Johanna Sigurdardottir este cel mai popular ministru, 73% dintre cetateni fiind multumiti de activitatea ei. Ea este, de asemenea, singurul ministru a carui popularitate a urcat fata de un sondaj similar din decembrie 2007.

Coalitia de centru stanga, alcatuita din social-democrati si verzi, este in prezent minoritara in parlament, dar isi disputa deja viziunile asupra viitorului. Social-democratii vor aderarea la UE si promit organizarea unui referendum, in timp ce Verzii, dupa ce initial au acceptat ideea referendumului, s-au razgandit, argumentand ca Uniunea Europeana este netransparenta si ca ar putea limita dreptul Islandei la pescuit. Islanda, membra a spatiului economic european, indeplineste deja criteriile de aderare la UE si ar putea deveni membra din 2011 in acelasi timp cu Croatia, a spus, saptamana trecuta, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, intr-un interviu acordat The Guardian. “UE prefera ca ambele tari sa adere in acelasi timp. Daca Islanda va depune cererea in curand si daca negocierile se vor desfasura repede, Croatia si Islanda ar putea adera la UE in paralel”, a afirmat el.

Perspectivele economice ale tarii raman bune, iar islandezii spera sa-si revina repede. O prima caramida la reconstructia tarii a fost pusa, simbolic, de pop-starul local Björk, care a investit 600 de mii de euro intr-un fond de hedging ce ii va purta numele, administrat de compania islandeza Audur Capital….articol la Standard

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here