Drumul isladenzilor spre Uniune va fi "mai scurt" decât pentru alţi aspiranţi

Insularii sunt deja în spaţiul Schengen şi fac parte din spaţiul economic european

Singurul dezavantaj este că ţara este în pragul falimentului

La doar câteva zile de la depunerea candidaturii, Uniunea Europeană i-a deschis deja Islandei o primă poartă spre aderare. Cererea sa de aderare va fi transmisă Comisiei Europene, purtând avizul favorabil al celor 27 miniştri de Externe ai statelor membre ale Uniunii. Aici, la Strasbourg, acceptarea cererii de aderare a Islandei este considerată deja o pură formalitate, ceea ce nu este cazul pentru ţările din Vestul Balcanilor. Preşedinţia suedeză a UE a precizat că, pentru Islanda, drumul spre Uniune va fi "mai scurt" decât pentru alţi aspiranţi la acest statut. Insula este deja membră a spaţiului Schengen şi, în plus, face deja parte din spaţiul economic european, ea adoptând până acum circa trei sferturi din directivele UE.

Democraţia islandeză, fără reproşuri

De asemenea, preşedinţia suedeză califică democraţia islandeză drept "fără reproşuri". Chiar dacă economic se află în pragul falimentului, susţine editorialistul cotidianului strasbourghez "Dernieres Nouvelles d’Alsace" (DNA), Islanda, cu imensul său domeniu maritim, continuă să fie foarte atractivă. Ceea ce, însă, este important pentru lumea europeană, relevă editorialistul DNA, este faptul că acceptarea candidaturii Islandei recentrează Uniunea Europeană spre Vest, iar pentru unele capitale, are loc o redinamizare a procesului de extindere a Uniunii, în momentul de faţă aflându-se într-un punct mort. Cauza? Analiştii pun această stagnare a extinderii pe seama crizei economice, dar nu este exclus nici faptul că extinderea a provocat şi unele dezamăgiri, context în care sunt menţionate Bulgaria şi România.

România şi Bulgaria nu corespund încă standardelor cerute pentru a fi membru al UE

Fără a o spune cu voce tare, scrie DNA, aderarea, în 2007, a Bulgariei şi României a atenuat entuziasmul în acceptarea altor candidaturi, afectate fiind îndeosebi ţările din Vestul balcanic. "Bulgaria şi România, afirmă DNA, nu corespund încă standardelor cerute" pentru a fi membru al UE.
"Comisia Europeană a denunţat, în ultimul său raport, corupţia şi slăbiciunile aparatului judiciar, fără a uita insuficienta voinţă politică". DNA informează, în context, că unele subvenţii comunitare destinate Bucureştiului şi Sofiei au fost blocate, cele două ţări rămânând sub supravegherea UE.
"Câtă vreme România şi Bulgaria nu se vor adapta, Uniunea Europeană va rămâne fermă", conchide editorialistul cotidianului strasbourghez.

Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere susţine că în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană a ţărilor din zona Balcanilor, situaţia nu este chiar atât de bună ca în cazul Islandei. Totuşi, acesta spune că nu trebuie să iasă din discuţie nevoia de stabilizare şi de integrare a ţărilor din Europa de Sud-Est. Miniştrii de Externe al Uniuniii au reafirmat luni susţinerea pentru ţările balcanice şi au promis că în scurt timp va fi recunoscută aplicaţia de integrare a Albaniei.

Articol la www.curierulnational.ro, ediţia din 29 Iulie 2009.