Mai degraba decat sa faca compromisuri pentru a adera la UE, Islanda se afla pe o pozitie puternica, ce-i permite sa-si protejeze resursele de peste pe viitor, se arata intr-un comentariu al cotidianului britanic “The Guardian”.
Intr-o discutie cu omologii sai europeni, desfasurata in aceasta saptamana pe marginea aderarii, ministrul de Externe al Islandei, Ossur Skarphedinsson (foto stanga, alaturi de omologul suedez Carl Bildt), a avertizat ca, in nicio circumstanta, tara sa nu va permite ca apele sale teritoriale sa fie complet deschise pescarilor straini.
Chiar daca acest tip de “nationalism economic” este luat de multi in deradere la Bruxelles, el este dovada unei abordari prudente in ceea ce priveste gestionarea unei resurse epuizabile. Euroentuziastii nu ar trebui sa uite ca victoria “Nu”-ului din 1995 in Norvegia, tot tara nordica in care pescuitul are un impact puternic asupra ansamblului economiei, ca si in Islanda, adversarii aderarii au reusit sa convinga la referendum ca pastrarea resurselor proprii este mai importanta decat avantajele integrarii.
Islanda va fi supusa probabil la presiuni intense de a-si flexibiliza atitudinea odata ce incep negocierile si va fi discutata problema cum va implementa Reykjavik-ul politica comuna a UE in domeniul pescuitului. Potrivit cotidianului britanic, exista insa cel putin doi factori care par sa evolueze in sprijinul Islandei. Primul este ca toata lumea recunoaste ca politica privind pescuitul este una anacronica si ca rezervele de peste ale UE sunt atat de reduse incat doua treimi din pestele consumat pe teritoriul UE este importat. Pe de alta parte, insa, pe langa faptul ca in conditiile in care, in mod obisnuit, liderii europeni se pun de acord in privinta unor limite pentru pescuit care depasesc cotele recomandate de oamenii de stiinta, guvernele UE dau de fapt mana libera vaselor sa pescuiasca cat vor. In plus, chiar daca se vorbeste despre cum trebuie schimbata situatia, oficialii UE nu se grabesc si nu sunt sanse ca noua legislatie privind reforma politicii de pescuit sa fie elaborata de catre Comisia Europeana pana in 2011 si sa intre in vigoare pana in 2013.
Asa cum de pe urma politicii agricole comune (PAC) au avut de beneficiat in principal fermierii bogati, la fel, in urma politicii comune pentru pescuit, au de castigat flotele de pescuit cu cea mai mare capacitate.
Cu siguranta ca Islanda nu vrea sa ajunga in situatia altor state mici care si-au vazut rezervele de peste pradate dupa ce au aderat la Uniune, asa cum s-a intamplat cu Irlanda, ale carei ape bogate in trecut in peste extrem de variat, au fost deposedate de navele spaniole, care au avut liber la pescuit in ultimii zeci de ani. …. Pescuitul ar putea face Islanda sa renunte la UE
